Doar încă cinci minute

Într-o bună zi, o femeie se aşeză pe banca unui parc, alături de un bărbat, amândoi privind cu atenţie în direcţia locului de joacă pentru copii, situat în imediata lor apropiere.

“Vedeţi, acela este fiul meu,” spuse ea la un moment dat, arătând spre un băieţel cu jachetă roşie, ce aluneca pe panta unui tobogan.

“Este un băiat drăguţ”, reacţionă domnul.

“Acolo, pe bicicletă, cea în rochiţă albă, este fiica mea,” adăugă acesta.

Apoi, privind spre ceasul de la mână, îşi întrebă fetiţa: “Draga mea, ce zici, mergem acasă?”

Plină de candoare, aceasta îl rugă: “Doar încă cinci minute, tati. Cinci minute, te rog!”

Bărbatul încuviinţă din cap şi copila continuă să se dea cu bicicleta plină de ardoare.

Minutele treceau şi tatăl, ridicându-se în picioare, îşi întrebă fiica din nou: “Acum putem pleca?”

Şi de această dată, inocenta fetiţă, aproape implorând, spuse: “Doar încă cinci minute, tată. Cinci minute şi atât!”

Zâmbind, părintele confirmă: “Bine, bine!”

Surprinsă, femeia de pe bancă interveni: “Vai, ce tată înţelegător şi răbdător sunteţi!”

Bărbatul schiţă un zâmbet trist şi explică: “Fratele ei mai mare a fost ucis, anul trecut, de către un şofer beat, tocmai când se plimba prin zonă cu bicicleta. Nu am petrecut niciodată prea mult timp cu el şi aş da orice acum pentru a-i fi alături încă… cinci minute! Nu doresc să fac aceeaşi greşeală şi cu fetiţa mea. Ea crede că îi permit încă cinci minute să se bucure de bicicletă dar, în realitate, îmi ofer încă cinci minute de a o savura privind-o cum se bucură de viaţă.”

Întreaga noastră viaţă este un şir nesfârşit de priorităţi… Care sunt priorităţile tale?

Fă cadou azi unei persoane dragi cinci minute din viaţa ta!