Despre filosofii
Mintea [..] creează teorii, filosofii, sisteme, doar că să te simţi bine că totul e în regulă. Rostul tuturor filosofiilor este să facă viaţa convenabilă, astfel încât totul să arate în regulă, însă când eşti adormit nimic nu e în regulă. Citeste mai departe »
loading...
TU ŞI MINTEA TA
Mintea trăieşte într-o stare de „nu e destul” şi de aceea e întotdeauna lacomă după mai mult. Atunci când te identifici cu mintea, devii plictisit şi neliniştit foarte repede. Plictiseala e un semn că mintea e flămândă de noi şi noi stimuli, de tot mai multă hrană pentru noi gânduri, iar foamea nu îi este satisfăcută. Citeste mai departe »
loading...
Mintea omeneasca
Ființele umane tind să actioneze în direcția gândurilor lor. În cazul în care ele poarta gânduri lacome, devin mai lacome; dacă dau crezare gândurilor furioase, devin mai furioase; în cazul în care dețin gânduri prostești, picioarele lor se mișca în acea direcție. Citeste mai departe »
loading...
Pricina pentru care oamenii nu se lasă de păcate
Văzând însă Părintele că mulţi dintre cei pe care îi spovedea nu-şi schimbau purtările lor, ci continuau cu poftele şi păcatele, covârşit de grija datoriei sale preoţeşti, ştiindu-se chezaş pentru sufletele lor, s-a rugat lui Dumnezeu să-i descopere care este pricina pentru care oamenii nu se lasă de păcate. Citeste mai departe »
loading...
Mintea omului
Mintea omului este minunată. Aceasta deţine misterele lumii şi ale eliberării. Pacatul şi virtutea, sclavia şi elibererea, iadul şi raiul se află ȋnăuntrul ei. Intunericul şi lumina sunt propria ei creaţie. Naşterea este ȋn ea şi moartea de asemenea. Aceasta este singura uşă către lumea exterioară, doar ea este scara către fiinţa interioară. Cand va ȋnceta să existe, vom transcende ambele lumi. Mintea este totul. Totul este propria creaţie imaginativă. Dacă dispare, toate ȋnchipuirile vor ȋnceta să existe. Citeste mai departe »
loading...
Comoara de sub pernă
Un hoţ era fericit că reuşise să câştige încrederea unui pelerin înstărit. Acesta din urmă călătorea singur şi avea mii de rupii la el. Hoţul era sigur că într-o zi sau alta va reuşi să îi fure banii. In fiecare dimineaţă, în prezenţa hoţului, pelerinul îşi număra toţi banii pe care îi avea. Pe tot parcursul zilei aceştia se aflau în buzunarul său. El nu avea nici o cutie în care să îi încuie. Totuşi, atunci când sosea noaptea şi hoţul îi căuta, nu reuşea să-i găsească. Aceasta se petrecea noapte după noapte. Citeste mai departe »
loading...