Staretul si sacul

Calugarii de la o manastire vorbeau intre ei despre viata si greselile altora.

Staretul, un om batran si cu frica de Dumnezeu, asculta timp indelungat vorbele lor fara sa zica un cuvant. Intr-un tarziu iesi afara, umplu un sac cu nisip si-l puse in spate. In mana lua un cos cu nisip si astfel se intoarse la calugari.

Acestia il intrebara indata ce vrea sa le arate cu sacul si cu cosul.

– Sacul din spate, raspunse staretul, inseamna pacatele mele. Le-am pus in spate, pentru ca nu vreau sa le vad. In cos insa port greselile semenilor mei, ca sa le am intotdeauna inaintea mea, fiindca imi face placere si bucurie sa le privesc cat de poate de des.

Citeste mai departe »