Spune pot şi vei putea

De obicei, nu există “Nu pot”. Există “Nu stiu”, “Nu cred”, “Nu vreau”, “Nu am chef”, “Nu înţeleg”, “Nu vreau să înţeleg”, “Nu sunt dispus să înţeleg” şi aşa mai departe. Dar nu există “Nu pot”. Universul nu ştie de asta. Şi nici creierul meu. Totuşi, dacă îi spun şi îi repet creierului meu că nu pot face un anumit lucru, într-adevăr, nu îl voi putea face. De ce? Pentru că acel “nu pot” este pentru el o comandă ca oricare alta. Inconştientul, cel care preia comenzile şi le prelucrează, nu evaluează comenzile noastre, pentru că nu îl interesează acest aspect. Pentru el este totuna ce comandă îi dau. El ştie doar să preia şi să prelucreze.

Important pentru mine este să aflu întotdeauna ce se ascunde în spatele unui “Nu pot” aruncat aiurea. Frică? Comoditate? Indiferenţă? Neînţelegere? Rea voinţă? Altceva? Abia când înţeleg ce se ascunde cu adevărat în spatele lui “Nu pot”, pot într-adevăr să fac lucrul respectiv. De aceea, de obicei, nu există “Nu pot”.