Indispensable Man

Un poem de Saxon White Kessinger bun de citit cand incepi sa crezi ca esti foarte important

Uneori, când te simţi important,

Când îţi înfloreşte egoul,

Când o iei de bună

Cum că ai fi cel mai calificat om din birou,

Când ai impresia că pierderea ta

Va lăsa un gol de neumplut,

Urmează aceste instrucţiuni simple

Şi vei vedea cum îţi înmoaie sufletul.

Ia o căldare şi umple-o cu apă,

Bagă-ţi mâna în apă până la încheietură

Scoate-o din apă şi gaura rămasă

Este pe atât de mare pe cât vei fi tu de regretat.

Poţi să faci câte valuri vrei când intri,

Poţi să învârţi apa-n căldare,

Dar opreşte-te şi vei vedea

Că ea va arăta la fel ca înainte foarte repede.

Morala acestui exemplu ciudat

Este să faci tot ce poţi tu mai bine.

Fii mândru de tine, dar adu-ţi aminte

Că nu există omul de neînlocuit.

Oamenii au tendinţa naturală de a crede – sau de a spera – că lumea se va opri în loc şi va observa dacă li se întâmplă ceva. Dar trebuie să vă spun, din punctul de vedere al unui om care a fost la multe înmormântări, că viaţa merge mai departe. Când cineva moare, familia şi prietenii apropiaţi sunt îndu­reraţi. Dar restul oamenilor care participă la pomana de după sunt mai preocupaţi de calitatea colivei decât de cel decedat. Aşa că sfatul lui Kessinger este foarte bun: fă tot ce poţi tu mai bine, dar aminteşte-ţi că nimeni nu este de neînlocuit.

Sursa: „Talentul nu este suficient”, autor John Maxwell