Cine eşti tu?

O femeie zăcea în comă.

Brusc, i se păru că este în lumea de dincolo, la poarta Raiului.

“Cine eşti tu?” – fu întrebată de o voce invizibilă.

“Sunt soţia primarului”, răspunse femeia.

“Nu te-am întrebat a cui nevastă eşti, ci, cine anume eşti tu” – continuă divina voce.

După scurte ezitări sosi reacţia celei în comă: “Sunt mama a patru copii.”

“Nu te-am întrebat a cui mamă eşti, ci, cine eşti tu de fapt.”

“Sunt învăţătoare.” – răspunse prompt femeia.

“Nu am întrebat profesia ta, ci, repet: cine anume eşti tu?”

“Sunt creştină.”

“Nu m-am interesat de confesiunea ta, ci, doresc să aflu cine eşti tu” – continuă vocea de Sus.

Dialogul imaginar se derulă vreme îndelungată, întrebarea “cine eşti tu?” rămânând fără un răspuns satisfăcător.

După un timp femeia ieşi din comă, se însănătoşi, însă subconştientul ei memorase tirada acestei enigme: cine eşti tu? Şi, fiind marcată de această experienţă, îşi promisese sie însăşi să afle realul răspuns la aceasta întrebare…

Tu cine eşti, cititorule…?

Anthony de Mello, 1996