Un model „bun”
Un mullah vru să-și protejeze fiica de pericolele vieții. Când veni vremea și ea se făcu o adevărată floare a frumuseții, el o luă deoparte și îi vorbi despre josnicia și răutatea lumii. „Draga mea fiica, zise el, ține minte ce-ți spun. Toți bărbații vor un singur lucru. Bărbații sunt vicleni. Ei pun capcane oriunde pot. Nu-ți dai seama cum te afunzi tot mai adânc în mlaștina dorințelor lor. Vreau să-ți arăt calea nefericirii. Mai întâi, bărbatul se dă în vânt după cele mai bune trăsături ale tale și te admiră. Apoi, te invită să ieși cu el. Apoi, amândoi treceți pe lângă casa lui, iar el menționează că vrea doar să-și ia haina. Te întreabă dacă nu ți-ar plăcea să intri cu el în casă. Sus, te invită să iei loc și-ți oferă un ceai. Amândoi ascultați muzică și la momentul potrivit, se aruncă dintr-o dată asupra ta. Astfel, tu ești violată. Si noi suntem violați, mama ta și cu mine. Familia noastră este violată și buna noastră reputație este pierdută.”
loading...
Umbre pe cadranul solar
Odată, în Orient, un rege a vrut să facă o bucurie supușilor săi. Deoarece ei nu știau ce este acela un ceas, s-a întors dintr-o călătorie cu un cadran solar. Darul lui a schimbat viețile oamenilor din împărăție. Ei au început să facă distincție între părțile zilei și să-și împartă timpul. Devenind mai punctuali, ordonați, de încredere și muncitori, au dobândit mari bogății și un nivel ridicat de viață. Când regele muri, supușii lui s-au întrebat cum ar putea aduce un omagiu realizărilor sale.
loading...
Un motiv să fii recunoscător
„Am nevoie de bani. Poți să-mi împrumuți o sută de tunami (monedă iraniană)? ”, îl întrebă un om pe prietenul său.
„Am banii, dar nu ți-i dau. Fii recunoscător pentru asta.”
Mânios, prietenul răspunse: „Că ai banii și nu vrei să mi-i dai, asta mai pot înțelege. Dar că ar trebui să-ți fiu recunoscător e numai de neînțeles, ci și o rușine de-a dreptul.”
loading...
Secretul bărbii lungi
Un învățat, binecunoscut pentru cunoașterea sa și pentru barba magnific de lungă și albă, se plimba într-o seară pe aleile din Shiraz. Pierdut în gânduri, ajunse lângă un grup de cărăuși de apă, care se distrau pe seama lui. Cel mai chel din grup păși, în cele din urmă, mai aproape, se înclină adânc și spuse:
„Mărite maestre, eu și camarazii mei am făcut un pariu. Te rog spune-ne, unde stă barba ta când dormi noaptea? Pe cuvertură sau sub ea? ”
Învățatul, trezit din gândurile lui, se uită uluit și răspunse binevoitor: „Nu știu nici eu. Nu m-am gândit niciodată la asta. O să verific. Așteptați-mă mâine aici, la aceiași oră. Vă voi spune atunci.”
loading...
O poveste de drum
Misticismul persan povestește despre un călător care se târa pe un drum aparent fără sfârșit. Era încărcat cu tot felul de poveri. Un sac greu cu nisip îi era atârnat în jurul corpului. În mâna dreaptă ducea o piatră de formă ciudată, iar în stânga, un bolovan. În jurul gâtului, o piatră de moară se legăna la capătul unei frânghii roase. Lanțuri ruginite, cu care trăgea mari greutăți prin nisipul prăfos, îi răneau gleznele. Pe cap, omul ținea în echilibru un dovleac pe jumătate putrezit. Cu fiecare pas, lanțurile zăngăneau. Suspinând și gemând, se mișca înainte pas cu pas, plângându-se de soarta sa grea și de oboseala care îl chinuia. Pe drum, îl întâlni un fiermier în căldura strălucitoare a miezului zilei. Fermierul îl întrebă: „O, călătorule obosit, de ce te încarci cu bolovanul acesta? ”
loading...
Dacă aș fi avut timp
Într-o după-amiază, un călător umbla printr-o pădure, căutând un loc să se odihnească, şi ajunse la un copac bătrân şi frumos. Acesta îşi întindea ramurile ca nişte braţe grijulii şi protectoare. La vârsta sa, poseda atât cunoştinţe, cât şi înţelepciune. Ramurile sale ca o umbrelă alcătuiau un loc potrivit pentru a face o pauză şi a te odihni un timp. Se cuibări deci între rădăcinile expuse la vedere, care îl susţineau ca un fotoliu confortabil. Privind în sus printre ramuri şi frunze către un cer senin, percepu în copac o senzaţie de atemporalitate şi adormi.
loading...
