Ce pot să fac cu gȃndirea?
Dacă doreşti să obţii adevărul, atunci renunţă la gȃndire. Pe măsură ce gȃndirea ȋncetează să mai existe, adevarul este dezvăluit, exact ȋn acelaşi mod ca şi cȃnd deschiderea uşilor permite lumina soarelui să intre ȋntr-o camera. Asemenea unui perete, gȃndirea impiedică adevărul să intre, iar cărămizile peretelui sunt constituite din gȃnduri. Citeste mai departe »
loading...
Omul devine ceea ce gandeste
Am cunoscut odata doi oameni care si-au pierdut de tineri economiile castigate cu greu de-a lungul anilor. Unul dintre ei a fost foarte afectat de ceea ce i s-a intamplat, cazand prada deznadejdii, grijilor si durerii. Citeste mai departe »
loading...
Ganduri si emotii
O femeie a fost profund ranita de comportamentul fiului ei in varsta de 15 ani. Ori de cate ori ieseau impreuna, acesta mergea in fata ei. Oare ii era rusine cu ea? Intr-o zi, s-a decis sa-l intrebe. Citeste mai departe »
loading...
GÂNDIRE
– De ce eşti atât de pornit împotriva gândirii? l-a întrebat filosoful. Gândirea este singurul instrument de care dispunem pentru organizarea acestei lumi. Citeste mai departe »
loading...
Adevărul despre controlul minții
La sfârșitul războiului Coreean, 21 de prizonieri de război americani au ales să rămână în Coreea comunistă, asumându-și în mod deschis să rămână de partea inamicului care a ucis sute din camarazii lor. De asemenea, un număr surprinzător de mare de personal american care s-a întors acasă a expus cu entuziasm beneficiile comunismului. Familiile și prietenii acestor persoane erau uimiți, și jurnaliștii de peste tot se înghesuiau în Coreea să transmită povestea. Câțiva cercetători au sugerat că coreeni le-au spălat creierii militarilor americani cu ajutorul luminilor intermitente, al hipnozei sau al medicamentelor care afectează creierul.
loading...
Călătoria lui Salvatore
Într-una din cărţile sale, Umberto Eco a povestit următoarea istorie, care, spune el, s-ar fi petrecut în orăşelul lui natal, din nordul Italiei.
La douăzeci de ani, Salvatore părăseşte acest orăşel în care nu se întâmpla nimic şi pleacă în Australia, unde trăieşte patruzeci de ani. La şaizeci de ani, după o viaţă de om, se întoarce, cu trenul, la locul său de baştina. În timp ce se apropie de gară, Salvatore se întreabă, nu fără emoţii, dacă-şi va regăsi prietenii de altădată, dacă va fi recunoscut, dacă va fi rugat să-şi povestească aventurile. Dar fata aceea care…? Dar băcanul din colţul străzii?… Şi aşa mai departe.
loading...
