De ce eu?
Arthur Ashe, un jucator de legenda care a castigat Wimbledon-ul, a murit de SIDA in urma administrarii de sânge infectat in timpul unei interventii chirurgicale pe cord în 1983. El a primit multe scrisori de la fanii lui, iar in una dintre ele era intrebat: “De ce a trebuit Dumnezeu să te aleaga pe tine pentru o astfel de boala cumplita?” Citeste mai departe »
loading...
Formula succesului
Am auzit de curând o povestire despre un om care a fost ales cetăţean de onoare al oraşului său. Cerându-i-se să relateze povestea vieţii sale, el a spus: „Prieteni şi vecini, acum 30 de ani, când am venit aici, am intrat în oraş pe un drum noroios, doar cu hainele de pe mine, cu pantofii din picioare şi cu toată averea mea într-o traistă roşie, atârnată de un băţ pe care-l ţineam pe umăr. Citeste mai departe »
loading...
Tu ai entuziasm?
Intr-o seară ploioasă, doi vagabonzi s-au întâlnit într-un vagon de marfă. Unul dintre ei avusese odată o slujbă de vânzător, lucrând de la zece dimineaţa până la patru după-amiaza, celălalt era la fel de lefter ca şi el. Citeste mai departe »
loading...
Nu refuza schimbarea, e foarte necesară
Una dintre povestirile mele preferate se referă la un bătrân care urma să sărbătorească împlinirea a 100 de ani. Un reporter de ziar a mers să-i ia un interviu. Apropiindu-se
politicos de bătrân i-a spus: Citeste mai departe »
loading...
Răbdare, stăruinţă, sudoare
Demostene, celebrul orator grec, acela pe care destinul îl hărăzise să ajungă cel mai mare sau măcar cel mai celebru dintre toţi oratorii, nu era un vorbitor înnăscut. El avea un defect de vorbire, motiv pentru care era retras şi timid. Tatăl său i-a lăsat moştenire o proprietate, care îl transforma pe Demostene într-un om bogat, dar Citeste mai departe »
loading...
Eşti un om de afaceri
Un om de afaceri din New York lăsă un dolar în cana unui om sărman care vindea pixuri şi creioane pe stradă şi se îndreptă grăbit spre metrou. O clipă mai târziu, coborî din metru, se duse la sărmanul cerşetor şi luă câteva pixuri şi creioane din cana acestuia. Ii explică pe un ton conciliant că – în graba sa de a prinde metroul – uitase să-şi ia pixurile şi creioanele pe care le cumpărase şi spera că bietul vânzător nu era supărat pentru comportamentul său. Citeste mai departe »
loading...
