Buddha de aur
Intr-o manastire budista din Tailanda, secole de-a randul, in templul de acolo a stat o uriasa statuie de lut a lui Buddha, a carui chip zambitor ocrotea calugarii. Masiva sculptura avea o inaltime de peste trei metri si o circumferinta in jurul abdomeniului proeminent a lui Buddha de aproapre doi metri.
La mijlocul anilor 1950, calugarilor ce locuiau in perioada aceea la manastire li s-a spus ca statuia trebuia mutata. Motivul era ca o autostrada urma sa treaca exact prin curtea manastirii. Calugarii au facut toate pregatirile pentru mutarea statuii intr-un alt lacas si apoi au adus o macara. Cand bratul macaralei a inceput sa se ridice statuia a opus o neasteptata rezistenta: greutatea sa era mult mai mare decat se anticipase. Chiar a aparut o crepatura, iar calugarii s-au oprit de teama unui accident. Citeste mai departe »
loading...
O poveste de drum
Misticismul persan povestește despre un călător care se târa pe un drum aparent fără sfârșit. Era încărcat cu tot felul de poveri. Un sac greu cu nisip îi era atârnat în jurul corpului. În mâna dreaptă ducea o piatră de formă ciudată, iar în stânga, un bolovan. În jurul gâtului, o piatră de moară se legăna la capătul unei frânghii roase. Lanțuri ruginite, cu care trăgea mari greutăți prin nisipul prăfos, îi răneau gleznele. Pe cap, omul ținea în echilibru un dovleac pe jumătate putrezit. Cu fiecare pas, lanțurile zăngăneau. Suspinând și gemând, se mișca înainte pas cu pas, plângându-se de soarta sa grea și de oboseala care îl chinuia. Pe drum, îl întâlni un fiermier în căldura strălucitoare a miezului zilei. Fermierul îl întrebă: „O, călătorule obosit, de ce te încarci cu bolovanul acesta? ”
loading...
Încearcă să te simţi bine şi când nu ştii ce va urma
A fost odată un sat în care trăia un bătrân foarte înţelept. Sătenii veneau la bătrân să le răspundă la întrebările şi la neliniştile lor.
Într-o bună zi, un fermier din sat veni înnebunit la bătrân şi-i spuse „înţeleptule, ajută-mă. Mi s-a întâmplat un lucru îngrozitor. Mi-a murit boul şi nu mi-a mai rămas nici un animal care să mă ajute să ar pământul! Nu-i aşa că e cel mai îngrozitor lucru care mi se putea întâmpla?” Bătrânul înţelept răspunse: „Poate că da, poate că nu”. Omul fugi înapoi în sat şi le spuse sătenilor că înţeleptul înnebunise. Sigur că acesta era cel mai îngrozitor lucru care i se putea întâmpla. Cum de nu-şi dăduse înţeleptul seama?
loading...
