Pistrui şi riduri
„Ochii sunt oglinda inimii” – ştiţi cu siguranţă proverbul. Dar v-aţi întrebat de ce nu se întâmplă întotdeauna ca în spatele unor ochi frumoşi să fie şi-o inimă bună?
Răspunsul stă în adevăratul înţeles al acestui proverb. Nu prin felul în care arată, ochii trădează lăuntrul omului, ci prin felul în care văd acei ochi.
Bunica şi nepoata în vizită într-un parc de distracţii. Stăteau la o coadă de copii care aşteptau să fie pictaţi pe faţă.
loading...
Un singur brad
O delegaţie de oameni săraci dintr-un sat s-au prezentat la un bogat care avea şi păduri, să-i ceară ceva lemn gratuit pentru a-şi clădi o bisericuţă. L-au găsit pe proprietar tocmai în pădure.
– Domnule, vrem să ne facem şi noi o bisericuţă şi, dacă bunul Dumnezeu te-a dăruit cu o pădure aşa de frumoasă, te rugăm să ne ajuţi cu ceva lemn…
– Nu vă dau nimic! – răspunse aspru bogatul. Pădurea se ţine cu cheltuieli mari… Nu-i vreme acum de pomeni.
loading...
Apa Sfântului Vincentiu
În viaţa unui sfânt catolic de origine catalană, Vincenţiu Ferrer, se povesteşte că într-o zi a venit la mănăstire o femeie să se plângă de bărbatul ei că e foarte arţăgos şi caută în fiecare zi pricină de ceartă.
loading...
Moştenirea
Un bătrân care agonisise în viaţa lui destul de multă avere, ce s-a gândit? Să o împartă copiilor săi cât mai trăieşte, contând, bineînţeles, pe dragostea lor de fii că vor avea grijă de el până la moarte.
După ce s-au văzut, însă, în stăpânirea tuturor bunurilor, l-au luat pe bătrân şi l-au închis în cea mai întunecoasă, cea mai proastă cameră, dându-i, din când în când, un blid de mâncare.
loading...
Cafeaua şi viaţa
În vizită la fostul profesor. Elevii de altădată erau acum oameni maturi, cu familii, cu slujbe bune.
Din când în când, îşi găseau timp să-l viziteze pe bătrânul dascăl care le fusese diriginte în liceu şi de la care învăţaseră multe lecţii de viaţă.
Profesorul le oferi tuturor cafea, dar într-un mod neobişnuit. Aduse ceşti de mai multe feluri, al căror număr îl depăşea pe cel al foştilor lui elevi.
loading...
Importanța acceptării complimentelor
Într-o zi, o șerpoaică tânără și drăguță făcea baie la marginea unui lac. După ce s-a spălat, s-a întins pe o stâncă fierbinte șă se încălzească și și-a etalat frumusețea. O muscă ce trecea pe acolo a privit în jos, a văzut-o și a spus:
– Doamne, solzii îți strălucesc așa de atrăgător în lumina soarelui. Arăți suplă și curată. Ești o șerpoaică așa de frumoasă!
loading...
