Avarul
Ataşamentul exagerat faţă de bani se numeşte avariţie. Avarul consideră banii bunul cel mai de preţ din lume şi dedică foarte mult timp pentru strângerea lor şi păstrarea fără să fie cheltuiţi.
Aţi auzit cu siguranţă de Hagi Tudose, personajul nuvelei cu acelaşi nume a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Hagi Tudose a murit sărac lipit îmbrăţişându-şi
cufărul cu bani, foarte mulţi bani, pe care-i strânsese toată viaţa. Este cazul tipic de avar.
O altă poveste spune că un om, din aceeaşi specie cu Hagi Tudose, şi-a ascuns aurul la rădăcina unui pom din grădina sa. Citeste mai departe »
loading...
Pescarul mulțumit
Industriaşul a descoperit cu oroare că lângă şalupa lui luxoasă se afla un pescar, fumându-şi pipa.
– De ce nu eşti în larg, să pescuieşti? l-a întrebat el.
– Pentru că am prins suficient peşte pentru astăzi.
– De ce nu prinzi mai mult?
– De ce aş face-o?
– Ca să câştigi mai mulţi bani. În acest fel, îţi vei putea cumpăra un motor pentru barca ta, vei putea merge mai departe şi vei prinde astfel mai mult peşte. Vei obţine astfel şi mai mulţi bani, cu care îţi vei putea cumpăra o plasă de pescuit, cu care vei obţine şi mai mulţi bani. În curând, vei putea să-ţi permiţi o a doua barcă… ba chiar o întreagă flotilă. Şi astfel, ai putea ajunge la fel de bogat ca şi mine.
loading...
PERFECŢIONARE
Un tânăr şi-a risipit întreaga avere moştenită. Aşa cum se întâmplă de regulă în asemenea cazuri, când a rămas fară nici un ban a descoperit că nu mai are nici prieteni.
Ca un ultim refugiu, el l-a căutat pe Maestru şi l-a întrebat:
– Ce se va întâmpla cu mine? Am rămas fară bani şi fară prieteni.
– Nu fi îngrijorat, fiule. Ascultă ce îţi spun eu: totul va fi bine.
loading...
Cum creşte o organizaţie spirituală
Un guru a fost atât de impresionat de progresul spiritual al discipolului său încât, considerând că acesta nu mai are nevoie de ghidare spirituală, l-a lăsat singur, într-o colibă de pe malul unui râu.
În fiecare dimineaţă, după ritualurile specifice de scăldat în râu, discipolul îşi atârna hainele să se usuce. Acestea erau singura sa proprietate! Într-o zi, el s-a întristat foarte tare găsindu-şi hainele sfâşiate de şobolani. De aceea, a fost nevoit să ceară altele de la săteni. Şobolanii i-au sfâşiat din nou hainele, aşa că a fost nevoit să îşi procure o pisică. Nu a mai avut probleme cu şobolanii, dar acum trebuia să cerşească şi lapte pentru pisică, nu doar hrana sa.
loading...
Moştenirea
Un bătrân care agonisise în viaţa lui destul de multă avere, ce s-a gândit? Să o împartă copiilor săi cât mai trăieşte, contând, bineînţeles, pe dragostea lor de fii că vor avea grijă de el până la moarte.
După ce s-au văzut, însă, în stăpânirea tuturor bunurilor, l-au luat pe bătrân şi l-au închis în cea mai întunecoasă, cea mai proastă cameră, dându-i, din când în când, un blid de mâncare.
loading...
