Vântul şi soarele, o fabula de Esop
„Vântul şi soarele se certau pe motiv că fiecare dintre ei este mai puternic decât celălalt. Deodată, zărind un călător pe drum, soarele îi spuse vântului: 
«Cred că am găsit un mijloc prin care să vedem care dintre noi doi are dreptate. Primul care izbuteşte să-l facă pe călător să-şi scoată mantia va fi considerat cel mai puternic. Incepe tu!»
Soarele se dădu deoparte, în spatele unui nor, iar vântul începu să sufle cât putu mai tare asupra călătorului. Insă, cu cât vântul suflă mai tare către om, cu atât mai strâns îşi ţinu acesta mantia în jurul trupului.
In cele din urmă, cuprins de disperare, vântul renunţă. Apoi, soarele ieşi dintre nori şi-şi trimise din plin razele peste călător, care, găsind în curând că e prea cald pentru a merge astfel pe jos, îşi dezbrăcă mantia.”
In această fabulă veche, Esop exprimă un adevăr valabil pentru fiecare dintre relaţiile cu semenii noştri. Prin vorbele dure şi nechibzuite pe care le spunem, nu facem altceva decât să distrugem raporturile pe care le avem cu cei din jur, determinându-i pe aceştia, de cele mai multe ori, să se comporte la rândul lor necorespunzător şi rece cu noi.
Doar prin iubirea noastră statornică şi însoţită de răbdare avem puterea de a cultiva relaţii familiale sau profesionale şi prietenii frumoase.
Sursa: „Iubirea ca un mod de viata”, autor Gary Chapman
loading...
RĂBDAREA – VIRTUTE SAU SLĂBICIUNE?
Abu Otman al-Hiri era cunoscut pentru răbdarea sa fară margini. Intr-o zi, el fu invitat la un ospăţ. La sosire, gazda îi spuse:
– Iartă-mă, dar nu te pot primi, aşa că du-te acasă, rogu-te, şi fie ca Allah să fie îndurător cu tine. Citeste mai departe »
loading...
Răbdarea de a învăţa
de Brian Cavanaugh, T.O.R., The Sower’s Seeds
Un tânăr s-a prezentat la expertul local în pietre preţioase, spunând că doreşte să devină gemolog. Specialistul nu l-a primit, deoarece s-a temut că tânărul nu va avea răbdarea necesară să înveţe. Tânărul a cerut să i se dea o şansă. În cele din urmă, expertul a fost de acord şi a spus băiatului: „Mâine să fi aici.”
loading...
Să facem exerciţiul “răbdării”
Cel căruia îi piere răbdarea nu poate aştepta să treacă noaptea şi nici să treacă ziua. Omul nerăbdător stă cu un picior în prezent şi cu alt picior în viitor, dar niciodată nu poate resimţi certitudinea unei clipe. Nerăbdarea este semnul unei absenţe aproape cronice a certitudinilor în viaţă. Nesiguranţa vibrează din fiecare respiraţie a omului fără de răbdare. Într-un carusel al nevoilor neîmplinite se învîrte sufletul nerăbdător şi într-o sonoră şi extrem de epuizantă forţă a fricii de el însuşi. Nerăbdătorul nu are timp pentru că el tremură inconştient în faţa timpului. Nici un alt om nu se simte mai grav, mai tulburat şi mai nefericit în faţa propriei sale vîrste şi nu-şi ascunde anii cu mai mare chibzuinţă decît el. O frică nebună de viaţă îl tîrăşte către viitorul inexistent şi-l dezmembrează în trăirea prezentului. Viaţa fără de răbdare este un fel în care fiinţa umană spune cu disperare: “Mi-e frică!”.
loading...
Rabdarea care vine din iubire
Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutor educatoarei.
Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis: “Doamna, dar sunt puse invels…” Intr-adevar, erau pe picior gresit…
loading...
Inteligenţa Cosmică este răbdătoare
“Inteligenţa Cosmică este răbdătoare, dar nu putem să ne opunem legilor ei fără să fim pedepsiţi, fiindcă va veni în mod fatal şi momentul în care vom fi distruşi.
Veţi spune: “Inteligenţa Cosmică este plină de cruzime dacă distruge creaturile care i se opun.”
Nu, Inteligenţa Cosmică nu este crudă, ea nu a dorit niciodată să distrugă pe nimeni.
Dar dacă, din neştiinţă sau rea voinţă, omul se opune ordinii stabilite de ea, forţele cu care se confruntă sunt atât de puternice încât el este doborât.
loading...
