Darul trebuie să fie gratuit
Cel mai indicat mod de a face cadouri este de a nu aştepta nimic în schimb, în afară de plăcerea de a face plăcere. Nu este atât de simplu precum se crede, şi multe sentimente parazite alterează contextul general.
Cu câtva timp în urmă, i-am dat nepotului meu un vapor de jucărie, un minunat model la scară redusă. Copilul a plecat în camera sa, încântat de cadoul primit. Insă, peste câteva minute, l-am auzit plângând, cu un fel de satisfacţie:
– S-a spart!
loading...
Să nu confundăm riscul cu pericolul
Într-un compartiment al trenului Paris-Lyon se aflau doar un bărbat şi o femeie. La un moment dat, bărbatul se ridică, lăsă în jos geamul ferestrei, scoase din buzunar o punguţă, o deschise, apucă între degete nişte praf şi îl aruncă pe fereastră. Apoi închise fereastra şi se aşeză la locul său, cu o expresie de vie mulţumire pe figură.
Din jumătate în jumătate de oră, bărbatul repetă gestul făcut, sub privirea uimită a femeii. La un moment dat, aceasta, extrem de curioasă, îl întrebă:
– Scuzaţi-mă, domnule, nu vreau să par indiscretă, dar puteţi să-mi spuneţi ce-i cu praful acela pe care tot îl aruncaţi pe fereastră?
loading...
Copiii trebuie învăţaţi să înveţe
Un maharajah tot vorbea despre foloasele educaţiei. Într-o zi se duse la un mare înţelept şi-i ceru sfatul:
– Înţeleptule, am nevoie de lumina ta. Care este importanţa unei bune educaţii?
– Încredinţează-mi fiul tău timp de douăzeci de ani şi o să-ţi arăt.
Maharajahul făcu întocmai. Peste douăzeci de ani, reveni la înţelept, nerăbdător să vadă ce devenise fiul său. Înţeleptul bătu din palme. Imediat îşi făcu apariţia unul dintre discipolii săi, împingând un cărucior, în care se afla o fiinţă umană, un debil mintal incapabil să lege două vorbe.
loading...
Lumea este ca un ecou
“Mama îmi povestea deseori o scenă tensionată dintre ea şi tatăl meu. Într-o dimineaţă, ea şi mătuşa mea se aflau în baie, unde mama prepara o loţiune pe bază de tinctură de iod, pe care avea de gând s-o folosească pentru slăbit.
– Să nu faci asta, e otravă curată, spusese mătuşa mea.
Auzind aceste cuvinte, tata, care era în camera alăturată, a crezut că este vorba despre el şi şi-a închipuit că este ţinta unui complot. Aşa că, peste puţin timp, la micul dejun, a privit mâncarea cu un aer neîncrezător:
loading...
Sanvişul cu brânză
Era ora prânzului şi unul din muncitorii de la fabrică şi-a desfăcut pacheţelul cu mâncare.
– O, nu, a spus el cu jale. Iar sanvişuri cu brânză?
Povestea s-a repetat mai multe zile la rând. In cele din urmă, un coleg l-a întrebat:
– Dacă îţi displac atât de mult sanvişurile cu brânză, de ce nu îi spui neveste-ti să ţi le facă altfel?
loading...
Anotimpurile vieţii
Ca în orice poveste se spune că „A fost odată” un om care avea 4 fii şi îşi dorea ca fiii lui să nu mai judece pripit lucrurile. El încercase să-i înveţe secretele vieţii cu tot felul de poveţe, dar vedea cum lucrurile nu se îndreaptă. Aşadar se hotărî să trimită pe fiecare dintre fii să vadă un pom: pe primul l-a trimis iarna, pe al doilea primăvara, pe al treilea vara şi pe al patrulea toamna.
loading...
