Viaţa
Într-o după amiază în paradis, în faimoasa lui cafenea, Lao Tzu, Confucius şi Buddha stau şi pălăvrăgesc. Chelnerul vine cu o tavă pe care stau trei pahare cu suc numit „Viaţa” şi le oferă. Buddha închide imediat ochii şi refuză; el spune „viaţa este mizerie”.
Confucius închide pe jumătate ochii – el este de partea mijlocului, el obişnuia să predice regula de aur a echilibrului – şi cere chelnerului să îi dea paharul. I-ar plăcea să ia o gură – dar numai o gură, fiindcă fără a gusta din ea, cum poate cineva să spună dacă viaţa este mizerie sau nu?
loading...
Fericirea din lucrurile simple: 12 obiceiuri benefice pentru oamenii prea ocupaţi
Nu ar trebui să fim niciodată prea ocupaţi pentru a redescoperi fericirea din lucrurile simple ce poate fi atinsă făcând mici schimbări în viaţa noastră agitată.
1. Fericirea vine atunci când le zâmbim celorlalţi
Nu aşteptaţi ca persoanele din jur să vă zâmbească primele. Arătaţi-le dumneavoastră cum să o facă! Lăsaţi garda jos şi învăţaţi să vorbiţi din inimă, să vă complimentaţi colegul de serviciu ori noile cunoştinţe. Fiţi frumoşi în interior şi daţi celor din jur şansa de a crea o legătura cu dumneavoastră şi şansa de a zâmbi. Cu cât zâmbiţi mai mult la ceilalţi, cu atât ei vă vor zâmbi mai mult, iar viaţa este mai frumoasa atunci când toată lumea din jur vă zâmbeşte!
loading...
Interviu despre fericire
Interviu despre fericire, cu Reyad, un egiptean de 33 de ani, ce dormea in parcurile din Milano, manca la cantina saracilor si, uneori, cand avea nevoie de bani, spala vase prin restaurante.
După războiul din 1967 contra Israelului, m-am hotărât să plec din Egipt şi să traversez Europa cu autostopul. Din momentul acela, m-am concentrat doar la mine însumi. N-a fost o simplă călătorie, a fost 0 căutare a identităţii. Fiecare are ceva de descoperit în sine. Când au aflat că vreau să plec spre Europa, oamenii din jurul meu au zis că sunt nebun. Dar cel mai bun lucru în viaţă e să te cunoşti pe tine însuţi… Ideea mea din ’67 a rămas aceeaşi până acum: să ma cunosc pe mine însumi. A trebuit să mă lupt cu multe. Până să ajung în Italia, am traversat Libanul, aflat în plin război, apoi Siria, Iordania, Turcia şi Iugoslavia. Am fost nevoit să înfrunt tot felul de dezastre naturale, am dormit prin şanţuri pe timp de furtună, am avut accidente, am văzut prieteni murind lângă mine, dar concentrarea mea nu a scăzut în nici un moment… E o aventură care durează de mult şi va continua tot restul vieţii mele…
loading...
Predispus către fericire!
Cîteodată ai nevoie de un zîmbet ca să te simţi fericit. Sau, cine ştie cum, mergînd pe stradă, cu privirea azvîrlită spre trotuarul moleşit de căldură, simţi în tine, brusc, un cîntec. Un refren tembel, care se zbenguie în mintea ta, se cîntă singur, aproape aiuritor. Şi nu vrei să înţelegi de ce se cîntă cîntecul, fiindcă simţi cum în tine creşte senzaţia de iubire, de bine, de linişte, de imponderabiliate. Pluteşti zburdalnic prin sufletul tău şi prin hăţişurile neînţelese ale lumii înconjurătoare, nimic nu te face să te simţi fericit, totuşi, o ciudată stare de bine te invadează. Fericirea fără motiv este ca şi clipa căreia nu-i trebuie motivaţie să fie, nici nu-i trebuie motivaţie să treacă. Este stare, închisă în necunoscutele grote ale inimii umane. Este picurul de ploaie care aduce bucurie plantei prin simpla sa cădere din cer.
loading...
Secretul fericirii şi mulţumirii de sine
Au fost odată doi învăţăcei care, fiind intens preocupaţi de o importantă problemă existenţială, au îndrăznit să apeleze la maestrul lor (zen).
„Domnia ta”, au vorbit tinerii în cor, „ce faci pentru ca să fii mereu fericit şi mulţumit de tine? Şi noi ne dorim, din tot sufletul, să trăim împlinirea acestui sentiment omniprezent în cazul tău.”
loading...
Reţeta fericirii în formulă ştiinţifică
Când te paşte melancolia, o simţi ca pe un dor de ceva bun, pe care îţi e greu să îl numeşti.
Fericirea, deci, ar trebui să fie starea în care nu îţi lipseşte nimic…
Un basm italian povesteşte despre un împărat care avea nevoie de cămaşa unui om fericit pentru a-şi vindeca fiul bolnav. A căutat în toată împărătia şi nu a găsit pe nimeni pe deplin fericit. Într-un final, pe un ogor, a întâlnit un tăran care i-a mărturisit că se simte deplin fericit. Împăratul s-a repezit la el şi i-a desfăcut cojocul, doar ca să descopere că fericitul nu purta cămaşă.
loading...
