Povestea binelui şi a răului
În urmă cu mulţi, mulţi ani trăia un rege. Acesta îşi petrecea vreme îndelungată meditând intens asupra problemelor existenţiale. Cu deosebire, se apleca cu devoţiune spre dihotomia Binelui şi Răului.
Drept urmare, într-o bună zi, îşi chemă sfetnicul, ordonându-i să aduca organele pe care el le considera cele mai valoroase, cele mai frumoase şi cele mai benefice.
Zis şi făcut.
Slujnicul apăru în faţa stăpânului cu inima şi limba unui animal mort.
loading...
Povestea chibritului şi a lumânării
(sau… a sensului existentei noastre)
A fost odată un chibrit şi o prea delicată lumânare.
Într-o bună zi, bucăţica de lemn se adresă fragilei făpturi din ceară: “A sosit momentul să-mi îndeplinesc sarcina şi să te aprind.”
loading...
Cine eşti tu?
Brusc, i se păru că este în lumea de dincolo, la poarta Raiului.
“Cine eşti tu?” – fu întrebată de o voce invizibilă.
“Sunt soţia primarului”, răspunse femeia.
“Nu te-am întrebat a cui nevastă eşti, ci, cine anume eşti tu” – continuă divina voce.
După scurte ezitări sosi reacţia celei în comă: “Sunt mama a patru copii.”
“Nu te-am întrebat a cui mamă eşti, ci, cine eşti tu de fapt.”
loading...
O meditatie
Ar trebui sa plec la
cumparaturi. Ma dor
genunchii. Oare am
trimis factura prin
posta? Ma intreb
daca fac bine ce fac…
Urmareste-ti
inspiratia si
expiratia…
Ah, ce bine…
Inspir…
Expir…
Meditatie
Nu trebuie sa faci nimic, doar stai!
loading...
Ai grija de soba ta…
Nastratin Hogea şi nevasta lui au decis într-o zi să-şi construiască o sobă. S-au gîndit ei că ar fi fost potrivit s-o pună cu faţa spre Nord. S-au apucat de treabă şi, după ce lucraseră ceva la soba cu pricina, a venit un vecin în vizită. “Nastratine, e bine că faci soba, dar să ştii că ar fi fost mai bine s-o pui cu faţa spre Sud”. A cugetat Nastratin împreună cu a sa consoartă şi-au decis să strice soba şi s-o pună cu faţa spre Sud.
loading...
Ce purtăm în minte
Doi călugări au ajuns pe malul unui râu, unde au întâlnit o femeie îmbrăcată cu o rochie frumoasă. Femeia se temea să treacă râul, ca să nu-şi strice rochia, aşa că unul din călugări a luat-o în cârcă. A trecut-o râul, apoi şi-au luat rămas bun de la ea.
După câteva ore de mers, cel mai tânăr dintre călugări nu s-a mai putut abţine şi i-a spus celuilalt:
loading...

