Secretul vietii

Un rege i-a chemat într-o zi pe toţi înţelepţii şi le-a spus: ”Am auzit că există un secret al Vieţii, pe care – dacă-l cunoşti – rămîi mereu fericit. Vreau să cunosc acest secret”.

Şi înţelepţii au căzut într-o meditaţie adîncă, iar la trezire au spus în cor: ”Trece şi asta”!

Iată care era secretul. “Trece şi asta”!

Trece şi dorinţa regelui, trece şi ziua, şi noaptea, şi furtuna. Trece şi tristeţea, şi iubirea, şi fericirea şi bucuria şi suferinţa. Trec şi durerile, trec şi verile, şi toamnele. Trec şi regulile, şi dezordinea. Trec preşedinţii, regii, partidele politice, scandalurile şi fericirile. Trece şi vîntul, trece şi ploaia, trece şi floarea şi trecem, apoi, şi noi. Trăim o experienţă în care totul trece.

“Trece şi asta”, orice ar fi asta, orice problemă ai avea azi, mîine sau acum, aminteşte-ţi că trece!
Orice fericire te-ar fi cuprins, trece!

Conştienţa trecerii este puternic vindecătoare pentru sufletul omenesc, care obişnuieşte să reţină toate lucrurile, toate trăirile şi toate dramele printr-o stare aproape patologică de “uitare”. El uită că ceea ce este acum, trece! Durerile trupului ar trece cu mult mai mare rîvnă şi suferinţele omeneşti ar dispărea fugar dacă ne-am aminti mereu că ele sînt în trecere. Ca într-o continuă meditaţie sîntem în vieţile noastre, căci – ca şi acolo – toate sînt destinate trecerii. Dar noi le reţinem numai pentru că avem inocenţa de a crede că “ele sînt veşnice”. Aşa că afirmăm, în necunoştinţă de cauză: ”Mă doare capul. Mă doare inima. Nu mai trece durerea. E prea cald, nu mai trece canicula”. Şi aşa, prin afirmaţie, confirmăm şi reţinem ceea ce “nu trece”. Aşa ţinem la noi cît mai multă suferinţă, cît mai mult timp deprimare, durere, disconfort, boală şi deziluzie! Prin afirmaţie reţinem ceea ce nu ne dorim, căci prin ea cerem şi ni se dă. Dacă am fi conştienţi în fiecare clipă că durerea vine şi trece, dacă am afirma că trece, ea ar trece mai repede, iar noi am cunoaşte natura reală a vieţii. Dinamica energiei, aflată mereu în schimbare, în trecere creează evenimentele şi experienţele vieţii. De cîte ori întîlnim oameni şi locuri noi, imagini noi şi chiar o altă zi, întîlnim senzaţii, sentimente, gînduri şi trăiri diferite. Dar şi ele trec, să le facă loc altora care vin. Trecerea este natura tuturor formelor. Aşa că, orice ţi se întîmplă acum, aminteşte-ţi că “trece”. Fii sigur că trece. Ce a fost vreodată în experienţa vieţii tale şi n-a trecut? Ce anume a venit şi n-a mai plecat? Dacă te doare ceva, fii sigur că trece. Chiar dacă ai o boală cronică, aminteşte-ţi despre “trecere”. Repetă mental: ”Trece, trece imediat”. Şi vei fi uimit văzînd că chiar trece. Poate nu într-o clipă. Poate nu chiar într-un ceas. Important este să rămîi “conştient”, să ştii că trece şi, într-o zi, vei observa că a şi trecut. Şi-n ziua aceea vei înţelege că ceea ce nu trece, încă, este cauzat de frica ta că nu mai trece. Dar, în cele din urmă trece chiar şi teama că ceva nu trece. Căci toate cele ale lumii, fie ele gînduri, emoţii, sentimente, vorbe, acţiuni, fapte sau lucruri sînt “călătoare”. Şi toate trec mai uşor atunci cînd sîntem conştienţi că trec. Dacă ne păstrăm luciditatea şi conştienţa trecerii, acceptăm mai uşor natura existenţei, căci acceptarea înseamnă “permisiune” şi permisiunea ne pune în acord cu Voinţa Divină, care vindecă şi creează miracole.

Material preluat cu ajutorul Iuliei, din editorialul ziarului „National”