Păcatul ignoranţei
Guru-ul medita în peştera sa din Himalaya. Când a deschis ochii, a văzut cu uimire că avea un vizitator: abatele unei mănăstiri cunoscute.
– Ce cauţi? l-a întrebat guru-ul.
Abatele i-a relatat trista sa poveste. A fost o vreme când mănăstirea lui era faimoasă în tot Occidentul. Chiliile ei erau pline de tineri aspiranţi şi biserica răsuna de imnurile călugărilor. Asupra mănăstirii s-au abătut însă vremuri grele. Oamenii nu mai simţeau nevoia să-şi hrănească spiritul, tinerii aspiranţi erau din ce în ce mai puţini, iar biserica devenise tăcută. Nu mai rămăseseră decât câţiva călugări, care îşi făceau datoria cu inimile grele.
loading...
Forma zăpezii
Srulek, care este în Polonia, echivalentul lui Nastratin sau Goha din poveștile orientale, s-a apropiat într-o zi de un orb și s-a așezat alături de el.
Orbul l-a întrebat:
– Spune-mi, Srulek, cum arată zăpada?
– Albă, a răspuns Srulek.
– Înțeleg, a spus orbul.
loading...
Orbii si elefantii
Se povesteste ca la un moment dat, la Buddha au venit un grup de discipoli.
“Maestre, aici în sat traiesc o multime de ermiti si intelectuali care se complac într-o continua disputa, unii spunând ca lumea este infinita si eterna, ceilalti ca ea este finita si muritoare; unii spun ca sufletul moare împreuna cu corpul în timp ce ceilalti ca el traieste etern si asa mai departe. Ce poti sa spui Maestre în ceea ce îi priveste?”
Privindu-i, Buddha le-a raspuns: “Cândva demult traia un rege care chemându-si servitorii le-a spus: Adunati-va cu totii, servitori credinciosi, apoi mergeti de strângeti la un loc pe toti oamenii nascuti orbi din împaratie, pentru a le arata un elefant.
loading...
