Metodă de a instala dragostea în sufletul tău
Clientul: Am o problemă în sistem. Se blochează şi trebuie mereu să resetez.
Serviciul Tehnic: Puteţi instala DRAGOSTE?
Clientul: Da, cred că pot. Nu sunt un expert, dar cred că mă pot descurca. Ce trebuie să fac mai întâi?
Serv.Tehnic: Primul lucru este să deschideţi INIMA. Aţi găsit-o?
loading...
Cheia potrivită
La un călugăr a venit o femeie să-i ceară ajutorul, fiindcă nu avea înţelegere în casă.
– Ce-ai făcut în această situaţie, a întrebat-o călugărul?
– Am încercat să-mi conving bărbatul, certându-l.
– Când aţi avut iar probleme, ce-ai mai făcut?
– Acelaşi lucru, i-a răspuns din nou femeia. I-am reproşat şi l-am certat. Şi de fiecare dată am făcut la fel.
loading...
Să ştii unde să cauţi
Se povesteşte că era cândva o căprioară care simţea în nări un puternic parfum de mosc. Ea s-a căţărat pe crestele verzi ale munţilor şi simţea acel minunat parfum atât de aproape pătrunzător şi dulce.
Alerga precum o săgeată prin păduri şi acel parfum o însoţea mereu, plutind în aer. Căprioara nu izbutea să priceapă de unde venea acea mireasmă care o tulbura într-atât.
Mireasma se asemăna cu cântecul unui flaut, la a cărui chemare nimeni nu putea rezista. Şi iată, căprioara noastră a pornit în fugă – din codru în codru – în căutarea izvorului acelui minunat şi tulburător parfum.
loading...
Orbul şi ologul sau Despre inimă şi intelect
Doi cerşetori trăiau într-o pădure din apropierea unui sat. Unul era orb, iar celălalt nu avea picioare. Într-o zi pădurea a luat foc. Aici trebuie spus că cei doi cerşetori erau în competiţie – aveau aceeaşi profesie, cerşeau de la aceeaşi oameni – şi erau permanent supăraţi unul pe celălalt. Erau duşmani, nu prieteni.
Când pădurea a luat foc, aceşti doi cerşetori au stat o clipă şi s-au gândit. Erau ei duşmani, nu îşi vorbeau, dar asta era o urgenţă. Orbul a spus:
loading...
Distanţe
Într-o zi, un înţelept puse următoarea întrebare discipolilor săi:
– De ce ţipă oamenii când sunt supăraţi?
– Ţipăm deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
– Dar de ce să ţipi, atunci când cealaltă persoană e chiar lângă tine? întrebă din nou înţeleptul.
loading...
Frumos şi fragil
Cândva, pe o margine de lume, într-un sat îndepărtat trăia un suflet de artist, talentat şi înţelept. Maestrul adora copiii şi îi plăcea să-i răsfeţe cu încântătoare daruri: lucruşoare mici, născute dintr-o mare pasiune, foarte frumoase, dar… fragile!
Oricât de mult se străduiau bieţii prichindei să fie grijulii cu noile jucării, fermecătoarele daruri se spărgeau zgomotos, transformându-se în cioburi. Micuţii disperaţi plângeau cu amărăciune. Iar peste ceva timp, bătrânul înţelept le oferea alte daruri minunate: ameţitor de frumoase, dar… şi mai fragile!
loading...
