ADEVĂRATA MUNCĂ

TRĂIA ODATĂ un om înţelept. Intr-o seară acesta şi-a chemat fiul la el şi i-a zis: “Fiule! Acuma că ai crescut mare şi ai împlinit deja 16 ani, consider că a sosit deja timpul să-ţi câştigi existenţa singur. Aşa că te rog ca de mâine dimineaţă să-ţi cauţi de lucru şi să- mi arăţi în fiecare seară banii câştigaţi prin muncă cinstită.”

Copilul s-a gândit în seara aceea la ceea ce îi ceruse tatăl său, apoi s-a dus liniştit la culcare.

A doua zi dimineaţa, el a mers la mama lui de la care a cerut o bancnotă de 5 galbeni, după care s-a jucat toată ziua. La venirea serii, el s-a dus la tatăl lui şi i-a dat banii respectivi spunându-i: “Tată! Iată banii pe care i-am câştigat eu azi.”

Tatăl, a luat bancnota din mâna fiului, s-a uitat la ea, apoi la fiul lui, apoi din nou la bancnotă, iar apoi a aruncat bancnota în focul care ardea în şemineu. Fiul a privit calm şi nedumerit toată scena care se derula în faţa ochilor lui. Nu ştia ce să creadă despre gestul tatălui său.

Tatăl său, l-a rugat atunci din nou să meargă la muncă în ziua următoare, iar seara să-i aducă banii câştigaţi prin muncă cinstită.

Din nou, fiul omului s-a gândit în seara aceea la ceea ce-i ceruse tată-l său, apoi a mers liniştit la culcare.

A doua zi dimineaţa, el s-a dus la bunica lui de la care a cerut o bancnotă de 5 galbeni.

In seara aceea, scena s-a repetat din nou. Tatăl, luă bancnota de 5 galbeni, o aruncă în foc şi îl rugă pe fiul său să meargă a doua zi la lucru, dar să se asigure că va face o muncă cinstită.

A treia zi, neavând de la cine să mai ceară bani, fiul s-a dus la cărat lemne în pădure. Seara, ajuns ostenit acasă, s-a dus direct la tatăl lui şi i-a înmânat bancnota câştigată.

Tatăl lui s-a uitat la bancnotă… apoi la fiu… apoi iarăşi la bancnotă… – şi a aruncat apoi bancnota în foc.

De această dată însă, fiul nu mai stătu să urmărească scena care se derulase în serile anterioare. De această dată, el a recţionat cu totul diferit… şi neaşteptat. In momentul în care tatăl său a aruncat bancnota în foc, el s-a repezit imediat asupra focului ca s-o ia din flăcări. Nu-şi putea permite să lase pe cineva să-i distrugă munca pe care o făcuse o întreagă zi. Bancnota aceea a fost câştigată cu sudoare şi avea o valoare deosebită pentru el.

La vederea acestui comportament, tatăl înţelept şi-a dat atunci seama că de această dată fiul muncise şi că îşi câştigase banii pe merit. Era mulţumit de reacţia pe care o avuse fiul său. Ştia că copilul lui se afla acum pe drumul cel bun.

Faptele vorbesc mai puternic decât cuvintele.

Sursa: „Cartea Cartilor de Intelepciune”, autor Iordache Bota