Duhul din sticlă
Un pescar dădu drumul unui duh închis într-o sticlă. Duhul trebuia să îndeplinească toate dorinţele salvatorului său, însă, de fapt, abia aştepta ocazia să-l devoreze. Aşa că pescarul trebuia să facă totul pentru a-l ţine în permanenţă ocupat.
– Construieşte-mi un palat cu treizeci de turnuri, îi porunci el duhului.
Trecu o lună şi palatul fu gata.
– Acum, vreau dansatori şi o orchestră.
Dorinţa pescarului se înfăptui rapid.
– Acum, vreau o petrecere cum nu s-a mai văzut.
Duhul realiză şi a treia dorinţă a pescarului. Disperat, acesta se duse la un înţelept.
– Spune-i să facă un stâlp înalt de cincizeci de metri, pe care să se urce şi să coboare neîncetat cu o frânghie…
Spiritul nostru este duhul nostru rău. Are nevoie să fie în¬drumat şi legat, altminteri ne face să hălăduim după bunul său plac, printre speranţe vagi şi iluzii false. Nu i se poate reproşa nimic, căci însăşi natura sa este de a explora peste tot. Numai că are nevoie de o ţintă precisă care să-l ancoreze permanent în realitate.
Sursa: Cartea “Terapie pentru fericire”, autor: Dr. Etienne Jalenques
loading...
Comenteaza