Non-acţiunea în acţiune
Non-acţiunea poate apărea atât în acţiune cât şi în inacţiune. Liniştea interioară a celui care face acţiunea fuzionează cu activitatea din exterior în aşa fel încât acţiunea se desfăşoară de la sine. Aceasta este activitatea fară de efort. Nimic nu este forţat. Nu există nicio exercitare a voinţei, nici mintea mică a lui „Eu”, „mine”, sau „al meu” care să pretindă un rezultat şi, cu toate astea, nimic nu este lăsat nefacut. Non-acţiunea reprezintă o piatră de temelie a măiestriei în orice domeniu de activitate. In cele ce urmează veţi regăsi această aserţiune clasică într-o scriere din China secolului al treilea:
Bucătarul Prinţului Wen Hui
Voia să taie un bou.
A apucat cu o mână,
A împins cu umărul,
A pus apoi un picior,
A apăsat cu un genunchi,
Boul a căzut
Cu o şoaptă,
Satârul luminos a murmurat
Ca o blândă adiere.
Ritm! Sincronizare!
Aidoma unui dans sacru,
Ca „Mulberry Grove,”
Ca nişte vechi armonii!
„Bună treabă!” a exclamat Prinţul,
„Metoda ta este fără de cusur!”
„Metoda?” a întrebat bucătarul
Lăsând de-o parte satârul,
„Ceea ce urmez eu este Tao
Care este dincolo de toate metodele!
„Când am început
Să tai boii
Vedeam în faţa mea
Intregul bou,
Un singur tot.
După trei ani
Nu am mai văzut acest tot.
Am văzut elementele sale distincte.
„Dar acum nu văd nimic
Cu ochiul. Intreaga mea fiinţă
Percepe.
Simţurile mele sunt în aşteptare.
Spiritul meu este
Liber pentru a lucra fară plan
Urmându-şi propriul instinct
Ghidat de firea lucrurilor,
De deschiderea secretă, de spaţiul ascuns,
Satârul meu îşi găseşte propria cale.
Nu tai nicio încheietură, nu tai niciun os.
…
„Există spaţii în articulaţii;
Lama este subţire şi ascuţită:
Când această subţirime
Găseşte acel spaţiu
Ai tot ce ai nevoie!
Totul curge ca o adiere!
Prin urmare, am acest satâr de nouăsprezece ani
Şi e ca şi proaspăt ascuţit!
„E-adevărat, există uneori
Articulaţii dure. Le simt cum se apropie,
Incetinesc, mă uit cu atenţie,
Mă trag înapoi, abia mişcând lama,
Şi haşti! bucata cade alături
Prăvălindu-se precum un bulgăre de ţărână.
„Imi retrag apoi lama,
Stau nemişcat
Şi las bucuria lucrului împlinit
Să mă potopească.
Curăţ lama
Şi o pun deoparte.”
Prinţul Wen Hui spuse:
„Asta-i! Bucătarul meu mi-a arătat
Cum ar trebui să-mi trăiesc
Viaţa!”
Huang Zî
Sursa: Mindfulness zi de zi, Jon Kabat- Zinn
loading...
Comenteaza
