TENDINŢE LA MODĂ

Milton Erickson a fost un terapeut plin de succes, care şi-a desfăşurat activitatea în Statele Unite, în anii ’60 şi ’70 ai secolului trecut. El a fost cunoscut mai ales datorită abordării tehnicii sale terapeutice prin apelul la poveste, respectiv datorită talentului său de a “reîncadra” situaţia sau problema pacienţilor săi. Această poveste reprezintă un reuşit exemplu al folosirii “psihologiei inverse”.

Fiica mea, venind acasă de la şcoală, mi-a spus: “Tati, toate fetele din clasă îşi pilesc foarte scurt unghiile. Şi eu vreau să fiu la modă!”

Prompt, i-am zis: “Desigur, vrei să fii şi tu trendy. Consider că este foarte important ca fetele să fie la modă. Nu poţi să rămâi în urma celorlalte fete, care au dobândit deja această experienţă. Aşa că, cea mai bună cale de a le ajunge din urmă este să te asiguri că-ţi lustruieşti, în fiecare zi, suficient de des unghiile. Astfel, consider că, dacă le polizezi zilnic câte cincisprezece minute, de trei ori pe zi, exact la orele stabilite, vei ajunge şi tu să fii la modă.”

A început plină de entuziasm această activitate. Apoi, la orele fixate, amâna tot mai mult, respectiv finaliza tot mai rapid maltratarea unghiilor. Până într-o zi, când mi-a relatat: “Tati, voi introduce o nouă tendinţă la şcoală – unghiile lungi.”

(După My Voice will Go with You by Milton Erickson, 1926, ed S Rosen, WW Norton & Co Inc.)

 MORALA

Derularea unei activităţi obligatorii poate duce la înlăturarea farmecului şi atractivităţii acesteia.

 REFLECŢII

Apelează la această poveste, precum Erickson, atunci când un comportament “elegant”, dar nedorit, se metamorfozează într-un adevărat calvar.

În ce manieră te regăseşti pe tine – sau pe cei din jurul tău – în personajul fetiţei care îşi tăia până la carne unghiile pentru a fi ca ceilalţi?

Ce reprezintă un comportament “trendy”, dar nedorit?

Cum ai putea să-ţi remodelezi comportamentul?

Există şi alte căi, mai atractive, de “a fi la modă”?

Style

Milton Erickson was a very successful therapist operating in the United States during the 1960s and 1970s. He was known particularly for his therapeutic storytelling technique and his skill at ‘reframing’ a situation or problem for his patients. This tale is a nice example of using ‘reverse psychology’, in other words, to be seen to be condoning a patient’s behaviour sometimes results in them doing the opposite.
 

My daughter came home from school and said, ‘Daddy, all the girls in school bite their nails and I want to be in style, too.’

I said, ‘Well, you certainly ought to be in style. I think style is very important for girls. You are way behind the other girls. They have had a lot of practice. So I think the best way for you to catch up with the girls is to make sure you bite your nails enough each day. Now I think if you bite your nails for fifteen minutes three times a day, every day (I’ll furnish the clock) at exactly such-and-such an hour, you can catch up.’

She began enthusiastically at first. Then she began beginning late and quitting early and one day she said, ‘Daddy, I’m going to start a new style at school – long nails.’

(From My Voice will Go with You by Milton Erickson, 1926, ed S Rosen, WW Norton & Co Inc.)

MORAL

Making an action obligatory can take away its charm and attraction.

REFLECTION

Use this story, like Erickson, by making any ‘stylish’ but unwanted behaviour into an ordeal.

In what way are you, or someone you know, like the girl who bit her nails?

What is the ‘stylish’ but unwanted behaviour?

How might you reframe this behaviour?

Is there another, more attractive, way of ‘being stylish’?