Banii

“Banul e ochiul dracului” – ştiţi proverbul, toată lumea îl ştie, dar nimeni nu se fereşte de bani ca de diavol. Vrem bani, totdeauna mai mulţi. Şi e normal să vrem, pentru că doar cu ei poţi cumpăra lucruri. Şi de lucruri avem nevoie ca să trăim. E o problemă, însă, atunci când avem impresia că doar lucrurile care costă bani ne umplu viaţa. Atunci devine valabil proverbul.

Banul e ochiul dracului când dintr-un instrument e transformat în scopul vieţii.

 Un tânăr îşi întrebă duhovnicul:

„ – Ce părere aveţi despre bani?”

Părintele îşi invită ucenicul să se uite pe geam:

„- Ce vezi?”

“- Văd nişte oameni adunând fân pe poiana de lângă mănăstire.”

“– Acum, uită-te în oglinda asta! Ce vezi?”

“– Firesc, mă văd pe mine.”

Atunci duhovnicul zise:

„ – Şi fereastra, şi oglinda sunt făcute din sticlă. E de ajuns să fie aplicat un strat subţire de argint pe geam pentru ca omul să nu se mai vadă decât pe sine. Asta-i părerea mea despre banii din argint sau din orice alt metal. Când ţii prea mult la ei, ajungi să fii egoist. Şi ţine minte: banul e un servitor bun, dar un stăpân rău.”

Sursa: http://www.romania-actualitati.ro/o_vorba_buna_86_banii-34837