Adevărul nu poate fi cumpărat

August 8th, 2010

Adevărul nu poate fi cumpăratAdevărul nu poate fi cumpărat, oricare ar fi preţul pe care aţi fi dispuşi să-l plătiţi. Nimeni nu vi-l poate da sau nu vi-l poate vinde. El este fructul dezvoltării conştienţei voastre.

Într-o zi împăratul Bimbasara se duse la Mahavira. “Caut adevărul – zise el – Îţi dau tot ce doreşti pentru a-mi oferi această cunoaştere ce pune capăt suferinţelor şi greutăţilor”.

El credea că poate să cumpere adevărul aşa cum îşi supusese o lume întreagă. Văzând ego-ul lui Bimbasara lucrând, manifestându-se, Mahavira spuse: “Majestatea voastră trebuie să meargă mai întâi să-l vadă pe Punyashravak, un cetăţean din acest ţinut şi să obţină fructul meditaţiei sale. Acesta va face călătoria spre eliberare mai puţin grea şi accesul la adevăr mai uşor”.


Bimbasara se duse la Punyashravak şi îi spuse: “Am ceva a­-ţi cere. Vinde-mi fructul meditaţiei tale. Nu mă voi târgui”. “Majestatea voastră – răspunse acesta – meditaţia înseamnă seninătate, a avea spiritul eliberat de tentaţie şi de ură, a rămâne imperturbabil în tine însuţi. Cum poate o persoană să dea aşa ceva unei alte persoane? Este imposibil să cumperi sau să primeşti aşa ceva. Trebuie să găseşti tu însuţi”.

Alt mijloc nu există. Adevărul nu poate fi înmânat ca un cadou sau dat ca o pomană şi nu-l puteţi obţine nici cu forţa. Orice violenţă este o mişcare a ego-ului, iar acesta nu poate să coexiste împreună cu adevărul. Trebuie să-l ştergeţi până deveniţi un zero. Divinul nu intră decât prin poarta vidului. Nu încercaţi să-l luaţi cu asalt. El nu răspunde decât la sensibilitate şi la receptivitatea vidului din om.

Într-o zi nişte călugări se adunaseră în număr mare într-un templu, deoarece maestrul trebuia să se adreseze lor. Oratorul sosi foarte târziu. Un călugăr îi puse dintr-o dată întrebarea: “Ce este adevărul?” Sala vibra de o atenţie intensă. Vizitatorul era considerat ca un iluminat. Răspunsul său era aşteptat febril. Iată ce răspunse el: “O, călugări!” Această exclamaţie rezonă multă vreme în liniştea sălii. Apoi maestrul părăsi locurile fără să mai adauge nimic.

Înţelegeţi? Ce spusese? Totul, sunt convins de aceasta! El formulase tot ceea ce merita osteneala de a fi exprimat. Acelaşi lucru vreau să vi-l comunic şi eu. Acest lucru preţios, mai preţios decât toate, care nu se poate exprima printr-un discurs. Iată ce înseamnă acest “O călugări!”

Nu căutaţi adevărul în lume. Nu întrebaţi pe nimeni pentru a fi informaţi despre el. Dacă există, el nu poate exista decât în voi înşivă.

Iată de ce acest om nu a vorbit nimic despre adevăr. El n-a făcut decât să interpeleze congregaţia, aşa cum strigi pe cineva pentru a-l trezi. Era singurul răspuns posibil.

Nu trebuie să căutaţi, trebuie să vă treziţi! Omul care s-a adresat călugărilor nu a predicat; el a chemat, el a strigat. Mahavira, Buddha, Krishna, Christos, au chemat şi ei. Învăţătura lor nu era o învăţătură, ci un clopot de alarmă.

Din cartea “Meditaţia. Cunoaşterea de Sine”, de Osho

GD Star Rating
loading...

Comenteaza

Nume (obligatoriu)

Email (obligatoriu)

Website


This blog is kept spam free by WP-SpamFree.