Mintea nu are capacitatea de a distinge între adevăr şi falsitate

Una dintre marile informaţii ale vremurilor noastre, una pe care ar trebui s-o purtăm înscrisă cu litere mari pe maşini, pe porţile caselor sau măcar pe oglinda de la baie este aceasta: ”Mintea nu are capacitatea de a distinge între adevăr şi falsitate”.

David Hawkins, unul dintre cei mai renumiţi cercetători ai stărilor de conştiinţă avansate, a subliniat, a testat şi a demonstrat că fiinţele umane se află într-un proces de evoluţie a conştiinţei. 78% din populaţia lumii nu are capacitatea de a discerne între adevăr şi falsitate pentru că nu are energia necesară înţelegerii şi discernămîntului.

“Pînă cînd un om nu spune Adevărul şi nu devine onest se află, încă, la un nivel al conştiinţei în care discernămîntul este diminuat şi limitat. Cu alte cuvinte, pentru a înţelege un adevăr trebuie să avem energia interioară necesară înţelegerii. Pentru a discerne între ceea ce este adevărat şi fals, avem nevoie să căutăm “adevărul” şi să atingem un nivel al onestităţii în existenţa noastră de zi cu zi. Pînă cînd putem avea o asemenea energie ne aflăm la cheremul multitudinii de adevăruri, unele dintre ele chiar periculoase şi infantile, distructive şi dăunătoare vieţii, izvorîte din conştiinţele joase care le propagă în lumea noastră. Dacă ne imaginăm numai pentru o clipă că 78 % dintre oamenii de lîngă noi ar putea fi confuzi privind natura şi existenţa umană, ne-am putea dori automat să fim printre acele fiinţe capabile să discearnă între adevăr şi falsitate.

Şi dacă în noi s-ar trezi dorinţa, devotamentul şi nevoia categorică pentru a cunoaşte, manifesta şi înţelege adevărul, atunci şi adevărul ar face paşi vioi către noi. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de decizie personală şi determinare. Avem nevoie de puterea interioară de a ne urma decizia şi alegerea. În cele din urmă, adevărul devine însăşi energia care-l sprijină şi invers, ceea ce ne schimbă mintea, opţiunile, alegerile, preferinţele şi înţelegerile. Odată aflaţi în “adevăr”, avem sprijinul energiei interioare care-l autogenerează şi nivelul de conştiinţă specific adevărului. La un asemenea nivel, sîntem feriţi de amăgire şi de autoamăgire. Devenim mai clari, mai înţelepţi, mai curajoşi, mai oneşti şi mai puternici.

Mintea nu ne mai poate fi programată de către aceia ce ţin discursuri tentante, spectaculoase ori atractive, nici nu mai poate fi sedusă de speculaţiile catastrofiste ale minţii care nu a atins nivelul adevărului. Instantaneu recunoaştem adevărul, iar atunci cînd – din diferite motive, îndeosebi emoţionale – nu sîntem conştienţi de adevăr, acesta ni se arată prin întîmplări. Se autodezvăluie. Una dintre caracteristicile esenţiale ale adevărului este tocmai faptul că el apare – pur şi simplu – în manifestare. Discernămîntul diminuat presupune energie diminuată sau mai puţină iubire/afectivitate. Acolo unde afectivitatea este diminuată, se disipează şi se diminuează puterea de a ierta, a înţelege, a iubi, a accepta, a fi curajos, a crea, a echilibra, a construi etc. Caracteristicile adevărului despre care ne-a vorbit Iisus vin din puterea conştiinţei apropiate de Dumnezeu şi de valorile fundamentale ale Vieţii. Energia adevărului are putere cu adevărat şi se află la baza marilor descoperiri ale lumii. Adevărul nu înseamnă emoţie negativă, cît iubirea, care-i dă naştere raţiunii, înţelepciunii, frumuseţii şi armoniei.

Sursa: Naţional