Călătoria – Povestire de origine tibetană
Doi călugări plecaseră în călătorie. De trei zile nu întâlniseră decât o femeie bătrână în pragul colibei sale. Ea le-a oferit puţin orez prăjit, amestecat cu ceai si unt rânced. Aceasta tsampa (mâncare de bază în dieta tibetană) modesta le fusese oferită cu o zi înainte. Acum le era foame şi frig. Deodată, a început să plouă. Cel mai tânăr dintre călugări se proteja cum putea mai bine cu o parte a veşmântului său lung. Cel mai în vârstă mergea mai departe în tăcere. La căderea nopţii, la orizont nu se vedea nici un adăpost, nici templu, nici sihăstrie, nici cea mai umilă colibă.
loading...
Sa tinem minte ce sa nu uitam
O femeie mi-a spus într-o zi cum a redescoperit ceva atât de important, încât părea greu de imaginat că l-ar fi putut uita vreodată. Din nefericire, sunt momente în vieţile noastre, ale tuturor, când adevărurile simple sunt trecute cu vederea sau când înţelepciunea conţinută în ele este dată deoparte de toate necesităţile vieţii şi traiului. Exact asta i s-a întâmplat Samanthei. Citeste mai departe »
loading...
Focalizaţi-vă pe lucrurile din prezent
Focalizaţi-vă pe lucrurile din prezent; încercaţi să trăiţi pe cât se poate în prezent. Persoanele care se proiecteeză în mod constant în viitor şi gândesc catastrofic cu privire le ceea ce se va întâmpla, devin neliniştite.
Persoanele care se „agaţă” de trecut şi se deprecieză din cauză unor erori şi imperfecţiuni din trecut se deprimă mai tot timpui. Persoanele care se concentrează pe prezent de obicei nu se simt nici anxioase, nici deprimate.
loading...
