Tânăra soţie

In timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un tânăr soldat s-a căsătorit şi şi-a adus soţia la postul său din deşertul californian. Ei nu i-a plăcut deşertul, nu i-a plăcut acea întindere aridă; soţul ei era mai tot timpul plecat la datorie, iar ea era foarte singură şi plictisită.

In cele din urmă, i-a scris mamei sale şi i-a spus: „Mamă, vin acasă. Nu îmi place deşertul, nu îmi place uscăciu­nea şi nu îmi place că soţul meu e tot timpul plecat. Este un loc în care e urât să trăieşti”.

Mama sa i-a răspuns doar cu două rânduri: „Doi oameni priveau printre gratiile unei închisori. Unul vedea noroiul, celălalt vedea stelele”.

Tânăra soţie a priceput mesajul; a decis să privească stelele. A început să înveţe tot ce putea despre florile din deşert şi despre cactuşi. A studiat lim­bajul, folclorul şi tradiţiile indienilor care trăiau în apro­piere. Până când să se termine perioada în care soţul ei fusese detaşat, a devenit atât de absorbită de deşert, încât a scris şi o carte despre el. Problema ei nu era pro­blema ei. Conta doar felul în care privea problema.

Sursa: “Realizeaza-te pe deplin”, autor John C. Maxwell