Musca si boul

Pe un izlaz plin de verdeaţă,

Ce-avea conturul unui ou,

O muscă, de trei zile-n viaţă,

Ţinea morala unui bou:

– „Te ştiu blazat, steril, bicisnic,

Fără un scop, un ideal,

Şi mă cutremur când văd zilnic

Că faci acelaşi ritual!

Privesc şi scârba mă cuprinde,

Căci hrana-ţi este un gunoi –

Doar ierburi, boabe!… Tu n-ai minte?

Chiar nu vezi ce consumăm noi?!…

Şi zborul clar… Tu ştii ce-i zborul?

Să te ridici spre-albastre zări…

Nu pot să cred că nu duci dorul

Unei ieşiri spre depărtări!…

Ascult-aici!… Te iau discipol

Şi-ţi jur că nu vrei regreta!

Ai fi al doilea după bivol,

Dar primul eşti în faţa mea!

Vei învăţa să zbori departe

Şi multe altele, pe rând…

În schimb, o să mă ţii pe spate

Ca să te pişc din când în când.”

Cuprins de vrăj-ameţitoare

A ăstor lucruri foarte noi,

Boul crezu cu îngâmfare

Că-i altfel decât ceilalţi boi.

Apoi, ca lumea să o vază,

Nu mai mânca nici fân, nici grâu

Şi îşi propuse-n prima fază

Să treacă-n zbor peste-un pârâu.

– Căci zborul de-astăzi îmi e viaţa!

Îşi spuse boul fericit.

– Şi-abia acum e dimineaţa

Unui destin de împlinit!

Astfel, multe trăsnăi, îndată

Făcu sărmanu-n acea zi,

În încercarea disperată

De-a-şi lua zborul, de-a pluti…

Văzând acestea, gospodarul,

Şi bănuind c-a-nebunit,

Aduse-n grabă măcelarul

Iar boul fuse căsăpit!…

MORALA

Nu te-avânta pe căi străine!

Urmează-ţi calea, orice-ar fi!

Numai ce e-n acord cu tine

Îţi da progresul. Să o ştii!

Autor: Daniel Roxin Sursa: Povesti cu talc – Lectii de viata

http://forum.7p.ro/Povesti-cu-talc.aspx?g=posts&t=9651#ixzz1qfnlzW5F