STRUGURI ACRI
Toţi cunoaştem fabula lui Esop “Vulpea şi strugurii”– în asemenea măsură, încât expresia “strugurilor acri” a intrat in vorbirea noastră de zi cu zi. Cu toate acestea, ar fi bine să ne reamintim de contextul şi sensul original al acestei poveşti pline de înţelepciune, care continuă să ne ofere multe de spicuit din mesajul său atemporal.
A fost odată o vulpe înfometată, care străbătea alene cărările prăfuite în căutare de hrană. La un moment dat, pe marginea drumului, dibui cu privirea nişte ciorchini superbi de struguri, atârnând provocator de spalierul unei viţe de vie.
loading...
Omul din Alaska
Un om care trăia în regiunile reci din Alaska a gustat din strugurii suculenţi trimişi de un prieten care locuia în Fresno, California. Cel din Alaska a fost atât de încântat de acei struguri încât şi-a asigurat un serviciu în Fresno, unde cresc din abundenţă toate felurile de struguri, şi a părăsit Alaska pentru totdeauna.
Omul din Alaska, la venirea în Fresno, a fost invitat în casa unui prieten, iar o tânără i-a adus câţiva struguri care i-au plăcut foarte tare. Era aproape să leşine când mesteca rapid şi înghiţea strugurii, apoi a bolborosit: „Ah, mulţumesc din toată inima, mulţumesc. Am părăsit Alaska pentru aceşti struguri suculenţi.”
loading...
