Visând la bogăţie sau savurând clipa?
A fost odată un pescar care, întins pe plaja mării, lângă barca sa ancorată, îşi savura obişnuita siestă. Privind cu împlinire spre albastrul pur al apei, bucurându-se de mângâierea brizei şi de murmurul liniştit al valurilor infinite, adormi mulţumit de sine.
După ceva timp, sub arşiţa dogoritoare a soarelui, un turist pierdut, cu aparatul foto atârnând de gât, descoperi pescarul şi privi uimit somnul fără de griji al acestuia. Rapid luă camera şi începu să-l imortalizeze pe cel adormit, surprinzându-l din fiecare unghi, fotografiind fiecare respiraţie şi fiecare mişcare. Datorită zgomotului neobişnuit, uşor încruntat, pescarul îşi deschise încet ochii, pentru a vedea cine îi deranjează odihna diurnă. Zărind călătorul pribeag, schiţă un zâmbet larg, se ridică şi îl invită la o cafea, întrebându-l de ce îl fotografia cu atâta zor.
loading...
