BĂTRÂNUL ŞI SCORPIONUL

Intr-o dimineaţă, după ce şi-a încheiat rugăciunea, bătrânul şi-a deschis ochii şi a văzut un scorpion plutind neajutorat în apă. Cum scorpionul era dus de curent spre un copac din apropiere, bătrânul s-a întins după el, sprijinindu-se de una dintre rădăcinile lungi, care crescuse pe sub apă, căutând să scape creatura de la înec. Imediat ce l-a atins, scorpionul l-a înţepat. Instinctiv, omul şi-a retras mâna. Un minut mai târziu, regăsindu-şi echilibrul, bătrânul s-a mai întins o dată să salveze scorpionul. De data aceasta, scorpionul l-a atins atât de rău cu coada lui otrăvită, încât mâna omului s-a umflat, iar faţa i s-a schimonosit de durere.

Un trecător l-a văzut pe bătrân întinzându-se după scorpion şi i-a strigat:

– Hei, om prost, ce te-a apucat? Numai un nebun îşi riscă viaţa pentru o creatură urâtă şi rea. Nu ştii că poţi să mori încercând să scapi scorpionul nerecunoscător?

Bătrânul şi-a întors capul şi, privind liniştit în ochii străinului, a spus:

– Prietene, faptul că firea scorpionului este să înţepe nu poate schimba în vreun fel firea mea, înclinată spre bine şi spre ajutorarea celorlalţi!

Sursa: „Povestiri ale intelepciunii”, Editura Arka Bucuresti