Momentul magic

Trebuie să riscăm. Vom înţelege pe deplin minunea vieţii doar cînd vom lăsa să se întîmple imprevizibilul.

In fiecare zi Dumnezeu ne dă — o dată cu soarele — o clipă în care ar fi cu putinţă să schimbăm tot ce ne face nefericiţi. In fiecare zi încercăm să ne prefacem că nu între­vedem momentul acesta, că el nu există, că ziua de azi este la fel cu cea de ieri şi va fi la fel cu cea de mîine. Dar cine îşi examinează cu atenţie ziua descoperă şi momentul ma­gic. Acesta poate fi ascuns la ceasul în care vîrîm cheia în uşă, dimineaţa, în clipa de tăcere de după masa de prînz, într-unul din cele o mie şi unul de lucruri care ni se par aidoma. Acest moment există — un moment în care toa­tă puterea stelelor trece prin noi şi ne îngăduie să facem minuni.

Fericirea e uneori o binecuvîntare — dar de obicei e o cucerire. Momentul magic dintr-o zi ne ajută să ne schim­băm, ne face să plecăm în căutarea viselor noastre. Avem să suferim, avem să cunoaştem momente dificile, avem să înfruntăm multe deziluzii — totul însă e trecător şi nu lasă urme. Iar în viitor, vom putea privi înapoi cu mîndrie şi credinţă.

Vai de cine se teme să-şi asume riscurile. Acesta poate că nu va avea niciodată parte de decepţii, nu va avea dez­iluzii şi nici nu va suferi precum aceia care au un vis de urmărit. Dar cînd va privi în urmă — pentru că totdea­una privim în urmă — îşi va auzi inima spunîndu-i: „Ce ai făcut cu minunile pe care Dumnezeu le-a semănat în zilele tale? Ce-ai făcut cu talanţii pe care ţi i-a încredinţat Stăpînul tău? l-ai îngropat adînc într-o pivniţă pentru că ţi-a fost frică să nu-i pierzi. Atunci asta ţi-e moştenirea: certitudinea că ţi-ai irosit viaţa.”

Vai de cel căruia îi e dat să audă vorbele astea. Căci atunci va crede în minuni, dar momentele magice din viaţa lui vor fi trecut de mult.

Sursa: Paulo Coelho, „la rîul Piedra am şezut şi am plîns”