Omul care a construit un pod

poem de Will Allen Dromgoole

Un bătrân, pe-un drum pustiu,

Ajunse pe-nserat, cărunt şi-nfrigurat,

La hăul, lung, adânc şi larg,

Prin care curgea un râu învolburat.

Bătrânul trecu în lumina de amurg;

De şuvoiul umflat, neînspăimântat;

Dar se-ntoarse din siguranţa de pe celălalt mal

Şi construi un pod peste şuvoi.

„Bătrâne”, zise un tovarăş pelerin,

„Iţi iroseşti puterea construind aici;

Călătoria o vei încheia cu această zi;

Pe aici să treci nevoit nu vei mai fi;

Hăul l-ai traversat, adânc şi larg –

De ce podul îl clădeşti pe înserat?”

Omul îşi ridică bătrânul cap cenuşiu:

„Prieten bun”, zise el, „pe drumul ce am venit

Mergea în urma-mi azi

Un tânăr ce prin acest loc va păşi.

Hăul acest ce pentru mine nimic n-a fost

Pentru tânărul blond o capcană poate fi

Şi el, la rându-i, în amurg să-l treacă va trebui;

Prieten bun, pentru el acest pod îl clădii.”

 Ce fel de pod construieşti pentru cei ce vin în urma ta?

 Iţi fo­loseşti din plin viata – nu doar pentru tine, nu doar pentru cei care te urmează astăzi, ci pentru cei care te vor urma mâine?

A şti că într-o zi oamenii îţi vor rezuma viaţa într-o singură frază te trezeşte la viaţă. A o alege acum este un fel de a spune mulţu­mesc lui Dumnezeu, familiei şi altora pe care nu îi vei întâlni niciodată.

Care este fraza în care ai vrea sa îti fie rezumata întreaga viaţă?