Virtuţi ascunse, răsplată manifestată

Maestrul Zen Hakuin obişnuia să povestească o întâmplare de pe vremea când era tânăr discipol şi călătorea cu scopul de a întâlni diverşi maeştri Zen, meditând asupra stării de vid prin care discipolii erau învăţaţi să-şi golească minţile de imagini subiective, pentru a le pregăti în vederea percepţiei adevărului obiectiv.

Odată, Hakuin călătorea în compania a doi călugări budişti. Unul dintre aceştia l-a rugat să-i ducă bagajul spunând că se simte slăbit şi bolnav.

Tânărul Hakuin a consimţit numaidecât, retrăgându-şi mintea de la greutatea bagajului suplimentar şi adâncindu-se şi mai mult în meditaţia sa asupra vidului.

Observând zelul tânărului Hakuin, al doilea călugăr s-a hotărât la rândul lui să-şi despovăreze umerii de bagaje. Acuzând ca şi primul starea de slăbiciune, l-a rugat şi el pe Hakuin să-i ducă bagajele.

În spiritul Buddhist al solicitudinii, Hakuin a luat şi al treilea bagaj şi şi-a continuat drumul, adâncindu-se în meditaţie mai intens ca niciodată.

La un moment dat, cei trei călugări au ajuns într-un punct de unde nu-şi mai puteau continua călătoria decât cu barca, aşa că au mers la cel mai apropiat debarcader şi au urcat pe puntea unui bac. Complet epuizat, Hakuin a căzut într-un somn adânc.

Când s-a trezit, tânărul discipol s-a simţit dezorientat pe moment. Părea că tocmai au acostat, dar el nu-şi amintea nimic din timpul călătoriei.

Simţind un miros pătrunzător, a privit în jur şi a văzut că toţi pasagerii erau verzi la faţă şi acoperiţi cu vomă. Şi toţi se uitau la el într-un fel foarte ciudat.

Hakuin a aflat că în timpul traversării izbucnise o furtună foarte violentă care clătinase

bacul atât de tare încât toţi, fără excepţie, inclusiv barcagiul, suferiseră cumplit de rău de mare.

Numai tânărul discipol, epuizat de căratul bagajelor celor doi însoţitori ai săi, care dormise tot timpul cât ţinuse furtuna, nu fusese afectat.

Acesta, spunea maestrul Hakuin, fusese modul în care înţelesese pentru prima dată, prin experienţa proprie, că principiul conform căruia o calitate ascunsă este recompensată, este pe deplin adevărat.

 Sursa: Povestiri Zen – 100 povestiri despre iluminare