Vaca de muls
Dascălul înţelept şi-a luat într-o zi învăţăcelul şi au pornit la plimbare prin pădure. La un moment dat, în depărtare, au zărit o cocioabă sărăcioasă. Ucenicului i s-a propus o scurtă incursiune în lumea acelor amărâţi, fiind o bună oportunitate de a cunoaşte acei oameni şi de a trage învăţămintele de rigoare din acea experienţă.
Sosind la locul cu pricina, au descoperit o casă cârpită din lemn, în care trăia o familie cu trei copii. Toti erau murdari, neingrijiţi, desculţi şi purtând haine rupte şi jegoase. Intrigat, profesorul s-a apropiat de tată şi l-a întrebat cum supravieţuiesc, fără să cultive nimic, fără să muncească?
Răspunsul veni instantaneu şi foarte natural: aveau o vacă ce le oferea zilnic mai mulţi litri de lapte. Din această cantitate, o parte era pentru consumul propriu, alta o vindea sau o schimba la piaţă pe alte produse necesare, respectiv din surplus făcea produse lactate pentru casă. Aceasta era modalitatea lor de a trăi. Contrariat şi revoltat, dascălul şi-a luat elevul părăsind acel loc al delăsării şi resemnării.
La jumătatea drumului, a ordonat discipolului său să ia vaca, să o ducă pe vârful muntelui şi să-i facă… vânt. Înmărmurit, tânărul a rămas stupefiat la cele auzite, conştientizând că vaca era singura sursă de supravieţuire a acelor amărâţi. Dar, observând privirea încruntată şi tăcerea dascălului său, a purces la executarea impunerii adresate. Imaginea patrupedei ucise i-a rămas mulţi ani întipărită în memorie.
Mustrările de conştiinţă l-au împins pe tânăr să viziteze, după ani buni, acel sălaş, să explice oamenilor cele întâmplate şi să-şi ceară scuzele de rigoare. Zis şi făcut. Dar, apropiindu-se, nu îi venea să creadă ochilor: în locul cocioabei se ridica acum o casă frumos aranjată, cu flori în grădină, cu o maşină în faţa garajului şi cu trei copii frumos jucându-se în curtea largă şi curată.
Tânărul, simţindu-se în continuare vinovat, îşi imagină un scenariu trist: de nevoie, în absenţa unicei surse de supravieţuire, acei lihniţi şi-au vândut pământul unor bogătaşi. Apropiindu-se de gospodărie, fu întâmpinat de un domn elegant şi plin de ospitalitate. Întrebând ce s-a întâmplat cu familia ce trăia pe vremuri acolo, i s-a răspuns că aceasta continuă să locuiască în acelaşi loc.
Surprins şi neîncrezător în spusele domnului, scepticul învăţăcel a dat fuga în casă, în curte şi a recunsocut familia vizitată în urmă cu mulţi ani. Curios, a întrebat cum a avut loc această benefică schimbare? Stăpânul casei i-a explicat plin de entuziasm şi mulţumire de sine: vaca a decedat căzând de pe munte şi a fost nevoit să-şi caute alte resurse de supravieţuire. Astfel şi-a descoperit şi dezvoltat abilităţi şi calităţi care existau în el, dar trebuiau exploatate.
Iată cheia succesului lor!
Dacă dispuneţi şi voi de o “vacă de muls” considerată fiind unica voastră sursă de subzistenţă, scăpaţi de ea, de rutina şi resemnarea indusă, respectiv depăşiţi-vă limitele autoimpuse, exploraţi-vă şi daţi frâu liber calităţilor, talentelor ascunse, creativităţii şi autodepăşirii!
loading...
Comenteaza