Imi gasesc menirea
Am venit pe lume cu o misiune. Poate ştiu, poate nu sşiu sau poate că nu îmi este foarte clar care este menirea mea în lume. Dacă stiu, o urmez. Dacă nu ştiu sau nu îmi este clar, o caut cât mai repede posibil.
Cunoaşterea menirii mele pe lume înseamnă cunoaşterea sensului vieţii. Nimic nu se face în Univers fără vreun sens. Abia
când încep să descopăr menirea mea în lume încep să trăiesc cu adevărat. “Pentru ce sunt aici?” e prima întrebare.
“Ce îmi place?” şi “Ce aleg să fac în viată?” sunt două dintre întrebările care mă ajută să simt pentru ce sunt aici. Repet: să simt, nu să gândesc. Menirea are legătură mai mult cu sentimentele, cu intuitia, decât cu logica si raţiunea. Dacă mă gândesc intens la aceste întrebări, răspunsul va veni negreşit. Iar din acel moment, cel mai important lucru pe care îl am de făcut este să îmi asum menirea. Şi să o împlinesc în fiecare secundă a vieţii mele. Doar de aia m-am născut, nu?
Maxima lecţiei
“Dacă existăm, înseamnă că suntem necesari. ”
Anonim
loading...
Comenteaza